Creșterea temperaturii globale asociată cu activitatea antropică a fost între 0.8°C și 1.3°C, pentru perioada 2010–2019 comparativ cu 1850–1900, valoarea cea mai probabilă fiind 1.07°C.

Gazele cu efect de seră au dus la o creștere între 1.0°C și 2.0°C (probabilitate între 66–100%). Alți factori asociați activității antropice (în principal aerosolii) au dus la o răcire între 0.0°C și 0.8°C. Variabilitatea naturală internă a produs o modificare între –0.2°C și 0.2°C a temperaturii.

(secțiunea A.1.3 din "Summary for Policymakers")

Figura de mai jos (Figura SPM 2 din "Summary for Policymakers") prezintă o estimare a contribuțiilor care au dus la încălzirea observată în perioada 2010–2019 comparativ cu perioada preindustrială (1850–1900).

Dreapta: Încălzirea globală observată (creșterea temperaturii globale la suprafață): 1.06°C (0.88 – 1.21°C, domeniul cel mai probabil de valori)

Mijloc: Rezultatele obținute din studii de atribuire care sintetizează informații din modele climatice și din obsevații.

Graficul arată schimbările temperaturii atribuite:

1) influentei totale antropice (1.07°C; 0.8 – 1.3°C);

2) creșterii concentrațiilor gazelor cu efect de seră (1.5°C; 1.0 – 2.0°C);

3) altor contribuții antropice datorită aerosolii, ozonului și utilizării

terenurilor (modificarea albedoului) (-0.4; -0.8 – 0.0°C);

4) contribuțiilor solare și vulcanice (0.0°C; -0.1 – 0.1°C);

5) variabilității climatice interne (0.0°C; -0.2 – 0.2°C).

Stânga: Rezultate obținute din evaluarea forcingului radiativ și a sensibilității climatice.

Graficul arată schimbările temperaturii asociate diferitelor componente antropice:

1) emisii de gaze cu efect de seră: dioxid de carbon (0.8°C; 0.5 – 1.2°C), metan (0.5°C; 0.3 – 0.8°C), protoxid de azot (0.1°C; 0.05 – 0.16°C), gaze halogenate (de exemplu, clorofluorocarburi, 0.1°C; 0.005 – 0.2°C), oxizi de azot (-0.14°C; -0.3 – 0.01°C), compuși organici volatili și monoxid de carbon (0.2°C; 0.1 – 0.4°C);

2) aerosoli și precursorii acestora: carbon organic (-0.07°C; -0.16 – 0.009°C), dioxid de sulf (-0.5°C; -0.9 – -0.1°C), negru de fum (0.09°C; -0.07 – 0.3°C), amoniac (-0.01°C; -0.02 – -0.009°C)

3) modificări albedoului din utilizarea terenurilor și irigații (-0.08°C; -0.1 – -0.04°C);

4) aviație (urme de condensare, 0.02°C, 0.008 – 0.04°C).

Aceste estimări țin cont de atât de emisiile directe în atmosferă căt și de efectele acestora (dacă există) asupra altor factori climatici. Pentru aerosoli, sunt considerate atât efectele directe (prin radiație) cât și cele indirecte (prin interacțiunea cu norii).

figure_SPM2-01.jpg
Posted
AuthorBogdan Antonescu